Arhivă | Decembrie 2008

Rochita din vis

Azi-noapte am visat-o pe Ralucutza. Cine-i dscf11631Ralucutza??? O minune de fetita de 11 ani, bolnava de leucemie. Despre Raluca Topor am auzit prima data la Povestiri adevarate. Doar ce intrasem in casa si trebuia sa fie difuzat cazul lui Andrei Nanu, asa ca am alergat intr-un suflet.Cazul Ralucai fusese dat inainte de reportajul cu Andrei. Am prins doar niste franturi: 160.000 de euro din care 100.000 de euro fusesera stransi de colegii de clasa si de scoala ai Ralucai. Am vazut-o doar pe invatatoarea lor care povestea cum au tiparit copiii afise si au mers pur si simplu din poarta in poarta, la fiecare patron, la fiecare magazin, la fiecare om si nu plecau de acolo pana nu le dadea cineva chiar si un leu. Asa tare m-a cuprins admiratia pentru copiii acestia. Pe manseta curgeau numerele de Teledon deschise pentru Raluca. Am sunat si eu imediat. As fi vrut de atunci sa iau legatura cu Raluca, insa nu aveam niciun nume si niici mai multe date. Am lasat totul in seama Providentei. Insa se spune ca atunci cand iti doresti ceva cu tot sufletul, tot Universul conspira la realizarea dorintei tale. In noaptea de Mos Nicolae am fost invitata impreuna cu Bianca la Teledonul Mereu Aproape ca sa sustina cazul lui Andrei Nicut (Andu). Acolo am cunoscut-o pe Raluca Topor. O fetita extraordinara. Un om mare. Mai avea nevoie de inca 60.000 de euro in afara de suma stransa de colegii ei. M-a invaluit forta ei interioara, seninatatea ei in fata necazurilor. Oare ingenuitatea si seninatatea in fata bolii este apanajul copilariei? Da, Doamne sa fie asa! Doamne, cat m-a impresionat fetita asta. Are cel mai frumos zambet din lume, cel mai dulce. Ralucai i-a cazut parul in timpul tratamentului cu citostatice iar acum i-a crescut si-l are tare scurt. Uitati-va ce minune de fetita!

Azi-noapte am visat-o! Am visat ca-i daruiam o rochita rosie din voal si ii statea extraordinar de bine cu ea. Iar astazi mi-am adus aminte de ea si faptul ca am adresa ei de yahoo si am contactat-o. Si-a adus aminte repede cine sunt. I-am spus de visul ei, iar raspunsul ei a fost „OOOOAAAAAAAAAAAUUUU”! I-am promis: „Ralucutza, fa-te tu bine si-ti promit ca vei avea rochitza din vis. Iti promit!”. M-a mai rugat ceva: „Vreau piesa pe care a cantat-o Bianca Brad la Teledon”. „Nu o am acum, pui mic, dar iti promit ca ti-o trimit imediat dupa lansare. Asa ca sper ca in curand sa-i pot face aceasta bucurie.

Dupa ce s-a terminat Teledonul (sigur, banii s-au strans pentru toti copiii) am ramas sa facem poze. Toata lumea a vrut sa faca poze cu Raluca. Retineti! Nu Raluca cu vedetele ci vedetele cu Raluca!

Raluca este un exemplu viu ca orice obstacol poate fi depasit cu zambetul pe buze!

De acum, numai Dumnezeu poate sa aiba grija ca Raluca sa se facae bine! Oamenii au facut tot ce le-a stat in putere.

Cea mai mare dorinta a Ralucai de la Mos Craciun? Sanatate! Atat.

Doamne, ai grija de ea! Pazeste-o! Ce trebuie sa fac eu ca Raluca sa se faca bine??? Spune-mi! Fac orice!

Raluca, vreau sa te vad imbracata cu rochitza din vis! Te iubesc, frumoasa mea, curajoasa si luptatoarea mea draga!

ANDREI A DEVENIT INGER!

Mereu ma cearta prietenii ca nu scriu mai mult pe blog si niciodata nu stiu ce sa le raspund cu adevarat, fiindca adevarul este ca sunt tare prinsa, mai intai cu problemele Organizatiei EMMA si apoi cu ale mele de zi cu zi, cu masterul, etc…

Nu incerc sa ma scuz, dar este adevarat!

Mi-e foarte greu sa scriu articolul asta. Foarte greu.

Pe Andrei l-am cunoscut intr-o zi tare frumoasa de toamna. Bianca ma sunase intr-o zi cu tot sufletul in glas si-mi povestise dintr-o suflare de cazul lui. Am decis sa luam cazul lui.

Cand l-am cunoscut eu, Andrei avea 7 luni si cei mai frumosi ochi albastri pe care-i vazusem vreodata. Era un copil absolut superb, dar din pacate, fara o sansa la viata.

Andrei se nascuse cu Cytomegalovirusul care genereaza hepatita si ulterior ciroza. In faza in care ajunsese la noi, ficatelul lui mai functiona doar in proportie de 20%. Prea putin, dupa parerea medicilor.

Si totusi, am hotarat sa facem imposbilul, sa-i oferim sansa unui transplant in strainatate.

In faza initiala, se parea ca singura lui sansa ar fi fost efectuarea unui transplant de ficat in Belgia, la o clinica din Bruxells. Mama unui alt copilas cu care noi avusesem contact, reusise sa ne obtina o programare pentru 13 octombrie, insa costul transplantului era imens: 85.000 de euro. Hotarasem sa incercam sa facem cumva sa strangem acesti bani si sa-i oferim lui Andrei o sansa?

Ce ne-a determinat? Puterea lui imensa in corpusorul acela atat de fragil… Desi medicii de la Fundeni l-au dat acasa pentru ca nu mai avea efectiv nicio sansa si prognosticul a fost ca se va stinge in foarte scurt timp, el si-a revenit miraculos singurel si mamica lui, Corina l-a dus la Grigore Alexandrescu. Acolo a inceput lupta cu viata. Acolo fiind internata a luat legatura cu o pacienta si astfel a ajuns la noi.

Asa cum v-am povestit prima optiune a fost Bruxelles. Insa colegii de la Povestiri adevarate ne-au intins o mana de ajutor si au facut o serie de reportaje si de apeluri, rugandu-i pe toti oamenii de bine sa ne ajute. Intr-o seara, Corina m-a sunat spunandu-mi ca a fost apelata de un tata a doua fetite. Una dintre gemene se nascuse cu aceeasi boala ca si Andrei, iar ei se aflau in Spania cand s-a declansat boala. A mers cu fetita in clinica „La Paz” din Madrid, i s-a facut transplantul si fetita este bine acum. Acel tata a sfatuit-o pe Corina sa mearga pe asigurarea de sanatate a unor romani si sa-l duca pe Andrei la urgenta in aceeasi clinica din Spania, pentru a nu mai fi nevoiti sa plateasca.

A urmat o alta serie de reportaje si astfel, s-au gasit romani cu suflet mare din Spania ca s-o ajute pe Corina si s-o ia acolo, pe asigurarea lor de sanatate.

Lucrurile au decurs foarte bine. Intr-o saptamana am reusit sa definitivam toate actele necesare si astfel, Corina, Marcel si bebe Andrei au ajuns la clinica „La Paz” din Madrid.

Acolo Andreiutz a intrat pe un tratament intensiv, iar dupa aproape o luna i s-a facut transplantul de la mama.

Am ramas un pic surprinsa de la inceput fiindca nu au pomenit de niciun fel de costuri. Trebuia sa fie asta un semn de intrebare pentru mine. Probabil ca medicii vazand starea lui extrem de grava, nu au vrut sa o mai incarce pe Corina si cu costuri suplimentare, stiind ca bebe nu are sanse prea mari.

In fine. S-a facut transplantul. In noaptea aceea am aflat ca bebe a ramas deschis. Iarasi alt semn de intrebare. Am sunat-o pe Lili, matusa Silviei si mi-a spus ca de obicei asa raman copiii deschisi cand sunt in stare critica. Dupa efectuarea transplantului, la cateva zile lui Andrei i s-a infundat un canal care ducea la ficatel. Medicii au spus ca are nevoie de un nou transplant. Se gasise un ficat in Valencia la un copil de 14 kg si urma ca in noaptea de 16 spre 17 noiembrie sa se efectueze al doilea transplant. Dar inimioara lui nu a mai rezistat. S-a stins cu jumatate de ora inainte de transplant.

Mamica lui l-a tinut in brate toata noaptea si a plans cu el in brate. Durerea sfasietoare care te curpinde nu cred ca poate fi descrisa in cuvinte. Apoi l-au dus la morga spitalului si l-au incinerat.

Andrei s-a intors in Romania vineri, 5 decembrie 2008, dar nu sanatos si vesel asa cum ne-am fi dorit ci intr-o urna micutza.

Dormi in pace, iubire mica! Micutul meu luptator! Te iubesc si te voi iubi vesnic. Stiu ca acolo unde esti acum, esti linistit si te joci cu Emma-Nicole si cu toti copiii-ingeri.

Iarta-ma, Corina, daca n-am putut sa fac mai mult pentru Andrei! Am incercat macar…

Ai grija de el Doamne, si ocroteste-i somnul dulce!dsc01602